EP 56: Neoplatonismul „pursânge”

Astăzi am discutat despre neoplatonismul „pursânge”. Figura centrală a discuției este gânditorul Plotin, considerat cel mai important filozof neoplatonist. Neoplatonismul este explicat ca o reinterpretare a filozofiei platoniciene prin punerea accentului pe cunoașterea elementelor transcendente. Este subliniață o dimensiune teologică puternică și se cere o curățare a spiritului pentru a putea ridica mintea către Dumnezeu, sau Unul Transcendent. În acest spirit, Plotin a construit o gândire filozofică abundentă și variată, care cuprinde atât teorie, cât și practică.Plotin credea că întreaga realitate poate fi dedusă dintr-un singur principiu transcendent și încorpora și alte tipuri de gândire în filozofia sa, cu excepția epicurerismului și a unui aspect materialist al stoicismului. Prin urmare, a creat un sistem elegant și plăcut intelectual, care a fost ulterior dezvoltat de alți neoplatoniști precum Porfir. Acesta din urmă a adăugat la scrierile lui Plotin și a scris o biografie despre el, facilitând înțelegerea și diseminarea învățăturilor lui Plotin.Contrar unei concepții comune, neoplatonicilor nu le era indiferent aspectul politic sau societatea; ei credeau că, deși inferior, aspectul politic rămâne o componentă importantă a filozofiei. De fapt, Plotin chiar încerca să înființeze un oraș pe nume Platonopolis, iar un succesor important al lui Plotin, Proclus, a scris eseuri despre Republica lui Platon.În pofida diverselor sale evoluții, neoplatonismul a continuat să influențeze gândirea filozofică și teologică până în secolele următoare, având un impact semnificativ în cultura bizantină și în Renașterea italiană

There are no comments yet.

Please log in to write the first comment.